vineri, 25 septembrie 2009

Sfântul cu cap de câine

Este adevărat că în sfânta noastră tradiţie ortodoxă există un sfânt cu cap de câine? Am auzit aşa ceva de la cineva şi cred că face mişto de mine. Cum să mă închin la un mutant?

George, Lima, Peru

Dragă George,

Mersi mult de întrebare, mereu îmi face plăcere să aud de la diasporeni. Sper din tot sufletul că acolo unde eşti ai acces la o biserică ortodoxă. Spun asta deoarece cu cât te ţii la distanţă de Casa Domnului, cu atât te îndepărtezi mai mult de mântuire. Fără ortodoxie nu există mântuire, fără credinţa adevărată în Dumnezeu™ rişti să rămâi la porţile Raiului când Mântuitorul Sufletelor va împărţi dreapta lui Judecată. Dacă nu găseşti nici o parohie ortodoxă în preajmă, te sfătuiesc să te muţi urgent într-o ţară unde aşa ceva există.

Întrebarea pe care mi-ai pus-o este, aparent, una cu un răspuns evident. Femeile care pruncesc copii nesănătoşi ispășesc de fapt o pedeapsă a lui Dumnezeu. Păcatele părinţilor pot rezulta în copii handicapaţi: sindromul Down, autism, malformaţii congenitale, întârziere mintală şi câte şi mai câte astfel de maladii. Omenirea uită cât de puternic este Dumnezeu, iar aceste abominaţii, aceşti mutanţi ce-şi împovărează părinţii şi le întunecă zilele sunt felul său de a ne aduce aminte de puterea Sa neţărmuită. De la Sfânta Scriptură citire:

„Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
«Vorbeşte lui Aaron, şi spune-i: Niciun om din neamul tău şi din urmaşii tăi care va avea o meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă mîncarea Dumnezeului lui.
Niciun om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: şi anume nici un om orb, şchiop, cu nasul cîrn sau cu un mădular mai lung; nici un om cu piciorul frînt sau cu mîna frîntă; nici un om ghebos sau pipernicit, cu albeaţă în ochi, care are rîie, pecingine sau căruia îi pute gura ori e boşit.
Niciun om din neamul preotului Aaron, care va avea vreo meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă Domnului jertfele mistuite de foc; are o meteahnă trupească: să nu se apropie ca să aducă mîncarea Dumnezeului lui. Din mîncarea Dumnezeului lui, fie lucruri prea sfinte, fie lucruri sfinte, va putea să mănînce. Dar să nu se ducă la perdeaua dinlăuntru, şi să nu se apropie de altar, căci are o meteahnă trupească; să nu-Mi necinstească locaşurile Mele cele sfinte, căci Eu sînt Domnul, care îi sfinţesc
Astfel a vorbit Moise lui Aaron şi fiilor săi, şi tuturor copiilor lui Israel.”
(Levitic 21:16-24)

După cum vezi, aceşti oameni sunt condamnaţi la flăcările Iadului, la despărţirea totală de Dumnezeu. Nici măcar în Sfânta Biserică nu le este permis să intre, pentru că ar fi o necinstire. A spune că un astfel de om poate fi sfânt este, în consecinţă, o blasfemie.

Şi totuşi, un astfel de sfânt a existat! Dumnezeu, în infinita Sa înţelepciune, a decis ca unul din aceşti monştri să-I slujească Lui. Incredibil? Citeşte în continuare şi minunează-te.

Exploratorul eretic papistaş Marco Polo descrie în trecerea lui prin Pakistanul păgân nişte creaturi numite chinocefali, adică oameni cu cap de câine. Evident, aceştia sunt nişte păcătoşi care au fost pedepsiţi în acest mod pentru lipsa lor de credinţă. Triburi întregi de chinocefali ocupau insule din Oceanul Indian şi nu poţi decât să te minunezi de gravitatea păcatelor lor, dac-au meritat o astfel de pedeapsă. Pe lângă pedeapsa divină, aceşti oameni obişnuiau să sfideze mai departe pe Dumnezeu, augumentându-şi trăsăturile câineşti prin tăierea obrajilor, pilirea dinţilor, ciuntirea urechilor şi remodelarea capetelor copiilor.

Dacă mergi astăzi în unele dintre triburile ce vieţuiesc în deşertul Saharei, de-a lungul Nilului, în Rwanda, de-a lungul Amazonului sau în Noua Guinee, vei observa faptul că feţele acelor oameni sunt adesea înfiorătoare. Aceştia sunt înfiorători din naştere, nu din obiceiuri. Avem de-aface cu o caracteristică a raselor inferioare rasei albe. Ei îl refuză pe Iisus şi se închină la pietre, animale şi trunchiuri de copac, umblă goi prin pădure şi duc o viaţă extraordinar de păgână. Un bilet asigurat către Iad.

Dar Dumnezeu a ales un astfel de chinocefal asiatic să-i fie sfânt. Sfântul Hristofor se prăznuieşte la 9 mai şi este considerat martir, pentru că trecând la religia creştină a fost ucis de ceilalţi chinocefali.

Bineînţeles, acest important sfânt al nostru este o excepţie. Nu s-a mai auzit de atunci de un caz similar, aşa că putem afirma cu siguranţă că sufletele celor născuţi cu defecte psihice sau fizice, la fel ca avortonii şi copiii nebotezaţi, ei nu vor moşteni în veac Împărăţia Cerurilor. Sf. Hristofor nu mai apare de câteva sute de ani pe pereţii bisericilor, deoarece speria oamenii de la slujbă - poate unul din motivele pentru care nu ştiai de el.




joi, 24 septembrie 2009

Curvele şi drogaţii ne vor cotropi

Părinte, ce ne facem? Unde o să ajungem? Ăștia cică vor să legalizeze curvele şi drogaţii... Ce se întâmplă cu ţărişoara asta?

Delia, Timişoara

Dragă Delia,

De când am auzit ieri de legalizarea acestor două mari păcate stau închis în chilie, ţin post negru, plâng şi mă rog la Sf. Mina şi la Sf. Ştefan cel Mare şi Sfânt să ne apere de mânia lui Dumnezeu. Am tocit metaniile în mâini şi am cucui în frunte de la făcut semnul Sfintei Cruci.

Este strigător la cer ce se întâmplă. După legalizarea prostituţiei ne vom confrunta cu un val de fete ce se vor apuca de această meserie. În loc de ştirbe deşălate vom avea studente focoase, în loc de petarde alcooliste pline de boli venerice vom avea purisance poliglote cu carnet de sănătate. Tinere fete îşi vor părăsi familiile pentru a se apuca de lustruit trotuarul. Naţia noastră de bărbaţi creștini şi iubitori de neveste se va transforma într-una de porci misogini pentru care preacurvia va fi ceva la ordinea zilei. Clopotele clopotniţelor se vor trage singure, iar turlele bisericilor se vor clătina.

Mă rog la Pururea Fecioara Maria să facă astfel încât Iisus să nu ne şteargă cu totul de pe fața pământului. România, acest nou Israel, acest pământ sfânt, urmează să fie lăsat pradă drogaţilor şi panaramelor.

Legalizarea drogurilor este următoarea etapă din planul de distrugere a României. Vrăjmaşul va ademeni la el tinerii cu jointuri grase. Copiii de ţăran se vor tripa pe LSD şi ciuperci în loc să dea la coasă, fii de popă vor lua extasy în căminele culturale, fetele se vor vinde pe o doză de crystal meth. Orăşenii vor umbla pe străzi cocainaţi iar amărăștenii vor ieşi la plimbare prin Cişmigiu ca să bage heroină în venă. Mescalina se va comercializa în florării, chiar lângă ayahuasca şi San Pedro. Muzica psltică va fi înlocuită cu psytrance, drum'n'bass și gabber.


Clic aici ca să vedeţi cum o să arate viaţa la ţară după legalizarea ketaminei.

Simt că legalizarea căsătoriilor între homosexuali este aproape. După toate astea, ei ne vor da lovitura de graţie. Nici o armată formată din babe şi huligani de peluză nu va putea face faţă acestei ameninţări, pentru că în spatele ei se află însuși Diavolul, iar noi, muritorii, nu putem să mişcăm un deget împotriva sa.

Gândul că se va legaliza plăcerea mă înfioară. Se ştie că Biserica Ortodoxă Română a fost mereu împotriva tuturor formelor de plăcere. Măsurile astea vor submina autoritatea bisericească asupra poporului. Vom deveni irelevanţi. ONG-urile ateiste ale lui Soros vor căpăta credibilitate, conceptul retrograd numit „drepturile omului” va câştiga teren în faţa legilor lui Dumnezeu.

Toate astea, dragă Delia, sunt ceea ce Dan Bitman, unealta Satanei, profeţea prin piesa „Vine o zi”. Sunt nespus de mâhnit. La vârsta mea supărări din astea mă doboară. Cred că nu mai e mult şi Domnul mă va chema la el, mă va lua dintre drogaţi, sodomiţi şi curve şi mă va aşeza în sânul lui Avraam.

Cu mare tristeţe în suflet,

Părintele Ilarie

Puţintică primenire de toamnă

Nou fiind într-ale interneţilor, m-am apucat niţel de adus ceva culoare pe blog. Schimbările sunt mărunte, dar sesizabile. Am scos widgetul de RSS, deoarece o sursă sigură mi-a spus că RSS e tehnologia Necuratului. Tot astăzi inaugurez noua secţiune cu Mesaje de la credincioşi, pe care vă invit s-o vizitaţi.

Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!

luni, 21 septembrie 2009

Despre actele biometrice

Blagosloviti, parinte!

Ce parere aveti de actele biometrice care vor ingloba copia biometrica a fiecarui om?
Este bine sa ne lasam chipul antamat in forma electronica?
Doamne ajuta!

Emilia

Dragă Emilia,

Vreau să-ţi mulţumesc încă o dată pentru că m-ai adăugat în blogroll. Sper ca răspunsul meu să-ţi fie spre folos sufletesc şi înduhovnicire.

Actele biometrice: s-a tot discutat despre ele şi tot se discută. Până şi Dan Puric, acest vajnic, degrabă făcătoriu de gargară apărător al ortodoxiei a avut ceva de spus în această privinţă, deci trebuie că este important subiectul.

Toate ar fi fost bune şi frumoase, dacă binecuvântatul părinte Iustin Pârvu n-ar fi ieşit pe piaţă cu nişte declaraţii senzaţionale acum ceva timp. Dumnealui, după câteva decenii de post pe rădăcini şi somn pe piatra rece a chiliei a simţit cu organul duhovnicesc, ce se găseşte numai la marii părinţi (la subţioara braţului stâng, arată ca o ghindă), că ortodoxia - creştinismul autentic - este sub mare primejdie.

Motivul este cunoscuta organizaţie New World Order, condusă de jidani spurcaţi, masoni şi atei, al cărei scop este pregătirea lumii pentru sosirea lui Anticrist. Aceştia doresc însemnarea oamenilor, ca pe vite, pentru ca Anticrist să poată distinge între oamenii lui şi ceilalţi. Cei ce refuză actele biometrice, în fapt însemnarea cu numărul Fiarei, vor avea de suferit urgia lui Anticrist, creaţia bastardă a lui Dumnezeu. Diferenţierea între oameni va fi ceva de genul ăsta:


Clic aici pentru poză

Însemnarea se va face cu un fel de capsator pentru lobul urechii la femei şi cu un capsator similar pentru prepuţ la bărbaţi (foarte ingenioşi jidanii: ei fac circumcizie de mici ca sa nu pe poată fi însemnaţi mai târziu). Datoria oricărui creştin este să refuze această metodă barbară de însemnare, menită să ne facă pe toţi slujitori ai lui Satan. Dacă în decursul aventurilor tale amoroase vei da peste vreun bărbat cu tot felul de bile şi inele în gland, să fugi de el cât vezi cu ochii, pentru că acela slujitor lui Belzebut se pregăteşte să fie.

O altă unealtă pe care aceşti jidani împuţiţi o folosesc este ecumenismul - contopirea tuturor religiilor într-una singură. Biserica Ortodoxă Română a fost mereu împotriva acestei idei diavoleşti, singura excepţie fiind dacă ceilalţi vor adopta Ortodoxia exact aşa cum este ea. Nu putem renunţa la tradiţiile noastre de două mii de ani, la Sfinţişorii noştri, la misticismul nostru drag.

Fii tare, Emilia, că vin vremuri grele!

Vernisaj de expoziţie la Râmnicu Vâlcea

Am primit un comunicat de presă pe care-l redau în continuare:

Episcopia Râmnicului, în parteneriat cu organizaţia creştin-umanitară „World Children Sellers” România şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea organizează mâine, 22 septembrie 2009, vernisajul expoziţiei de pictură „Lumina credinţei în suflet de copil”. Evenimentul va fi găzduit de Sala de festivităţi a Complexului cultural-religios „Sfântul Antim Ivireanul” din cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Râmnicului, începând cu orele 17,00.
În perioada 22-25 septembrie, participanţii la tabăra de vară „Lumina credinţei în suflet de copil”, organizată la Mănăstirea „Curatirea Maicii Domnului” din judeţul Caracal, vor expune copii cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, şi sub directa îndrumare a Preasfinţitului Părinte Ibrahim, Arhiepiscopul Sodomei.

Vă aşteptăm!

Unui suflet slab

Preasfintite parinte, am multe intrebari care ma framinta legate de intelegerea Scripturilor si a Sfintilor Parinti. Dar inainte sa le pun pe acestea as avea nevoie sa ma asigur ca sinteti cine spuneti ca sinteti si sa-mi raspundeti la trei intrebari simple:

- Cum se face ca la virsta dumitale si dupa atitia ani de viata de obste te pricepi la calculatoare si internet? Aveti calculator si internet la dispozitie?
- Ce cauta anumite expresii, total nepotrivite unui om duhovnicesc, printre rindurile dumitale? Am sa-ti dau citeva exemple:
1. 'în momentul concepţiei tale, când mama ta a urlat şi a dat ochii pe spate'. De unde stii matale ce face femeia in timpul conceptiei? Sfintii Parinti nu mentioneaza nimic despre asta si nici Sf. Traditie.
2. 'roagă-l fierbinte pe Domnul Iisus să facă astfel încât necurăţenia din tine să iasă mai lin'
Asta mi se pare blasfemie parinte. Domnul spune sa cautam Imparatia Cerurilor si nu sa cerem de la Dinsul scaune mai usoare
- 'Ce înţelegem de aici? Că Dumnezeu iubeşte pe toată lumea?' Da, Dumnezeu iubeste pe toata lumea, chiar si pe pacatosi. Asa spune Sf. Isaac Sirul, asa spun Parintii. Chiar daca pe pacatos si necredincios il pedepseste, aceasta o face tot din iubire. Avansati cumva ideea ca Dumnezeu are preferinte? Ca iubeste pe unii si uraste pe altii?

Cu nadejdea ca sinteti cu adevarat un parinte din manastire,
Anca

Dragă Anca,

Cu adevărat m-au mâhnit rândurile primite de la tine. Şi mai mâhnit sunt când mă gândesc că eşti aproape de păcatul hulei, hulă faţă de Sfântul Duh, pentru că cine se îndoieşte de harul preoţilor şi al călugărilor se îndoieşte de însăşi puterea Sfântului Duh!

Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
(Psalmii 14:1)

Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
(Matei 12:31-32)

Internetul este parte din viaţa noastră şi e doar normal ca eu să urmez trendul. Alţii ca mine sunt: maica Siluana, preoţii de la o parohie din Moldova, marele monah Savatie Baştovoi etc. Oare toţi aceştia să fie arătări drăceşti?

Expresiile pe care le folosesc sunt murdare doar în mintea unora, oameni păcătoşi care îşi imaginează lucruri şi mai murdare. Că dacă ai mintea curată şi încredere în Dumnezeu, nu te va ispiti nimic. Când vei avea ocazia să petreci o după-amiază liniştită aşa cum îţi doreşti, vei alege, în schimb, să stai acasă, să te rogi, să speli vase şi să îţi aştepţi bărbatul cu masa pusă. Şi când te vei găsi în pat cu el, dezbrăcată, te vei putea gândi lejer la emisiunea despre dietă de sâmbăta trecută, de pe Euforia. Vei adormi liniştită, cu Dumnezeu în gând, în serile de bătaie cu furtunul de la maşina de spălat şi vei fi cu adevărat muceniţă când, într-o zi, o să te răpună cu şaptezeci şi şapte de lovituri de cuţit, beat fiind şi uşor nervos pentru că ciorba nu avea destulă sare.

Sufletului neprihănit vrăjmaşul nu are ce să-i facă. Cercetează-te, fata mea, la duhovnic şi vezi de unde vine această slăbiciune a ta, această deznădejde şi lipsă de încredere.

Cât despre Sfinţii Părinţi, ei mai şi greşesc - vezi cazul lui Origen. Trebuie să luăm din ei ce ne convine, să interpretăm selectiv, în pas cu vremurile. Nu uita că Scripturile au întâietate asupra scrierilor Sfinţilor Părinţi.

Te aştept la Cernica, lângă Bucureşti. Am o colecţie impresionantă de timbre, daca vrei, pot să ţi-o arăt la mine în chilie.

Am lipsit puţin

Nu intraţi în panică, dragii mei, zilele astea am lipsit puţin deoarece am fost ocupat cu îndeletnicirile legate de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Tot în perioada asta au venit nişte băieţi de la firma de net să-mi tragă un rutăr wireless şi fibră direct în chilie, ca să pot fi mai aproape de voi şi de problemele voastre.

Mulţumesc pe această cale stareţului, care, aflând de preocuparea mea pentru voi, a binevoit să sponsorizeze acest proiect. Am primit şi un netbook care merge pe GNU/Linux, un sistem de operare bineplăcut lui Dumnezeu şi profetului său, Richard Stallman.

Am găsit şi un hub creştin de DC++, plin de pricesne şi muzică psaltică: uceniciidomnului.rohub.ro. Nu uitaţi să scoateţi porno din share când intraţi.

miercuri, 16 septembrie 2009

Malahia: cea mai scârboasă patimă

saru'mana parinte,

Aş vrea să ştiu şi eu, de la un călugăr dreptcredincios, care sunt urmarile săvârşirii păcatului malahiei şi ce îi aşteaptă pe lumea cealaltă pe cei ce se smintesc cu mâna?

keops

Dragă keops,

Mare şi greu este păcatul malahiei iar mrejele şi întinăciunile lui prostesc pe mulţi. Malahia este moarte şi pierzare, care se poartă cu noi mai ales la vremea tinereţilor. Malahia este atât de urâtă lui Dumnezeu, încât pentru dânsa a omorât pe Onan, feciorul lui Maleahi (care a fost fecior al lui Iacob), pentru că el a arătat întâi această răutate pe pământ şi de la care s-a numit şi „malahie”, „onanism".

Curvia fără alt trup e o batjocură la adresa lui Dumnezeu, pentru că înseamnă aducerea de jertfă Diavolului cu sămânţa trupului propriu. Folosirea de materiale adiţionale pentru stimulare se socoteşte de două ori păcatul malahiei, iar lubrifianţii în loc de scuipat se socoteşte de trei ori. Pentru dildouri şi alte asemenea obiecte există canon separat.

O aşa-numită „modă” astăzi este folosirea băşicii, sau a prezervativului, aşa cum mai e el cunoscut. Prin aceasta omul comite tot malahie, adică acelaşi păcat. Cel care a făcut aşa ceva şi se căieşte trebuie să verse conţinutul prezervativului la loc în pântecele femeii, având grijă să călăuzească sămânţa acolo unde s-ar fi dus în mod normal într-o împreunare naturală. Risipirea sămânţei este o formă superioară de batjocură a vieţii şi a lui Dumnezeu, dar înghiţirea sămânţei de bărbaţi sau femei este una din cele mai mari pervertiri care pot exista! Evitaţi pe cât posibil zona gurii, dacă de păcat nu vreţi sau nu puteţi să scăpaţi.

Consecinţa directă a acestui nenorocit păcat este privarea veşnică de Împărăţia lui Dumnezeu. Zice Sf. Ap. Pavel:

Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împaraţia lui Dumnezeu? Nu va amagiţi: nici desfrînaţii, nici închinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împaraţia lui Dumnezeu.
(1 Corinteni 6, 9-10)

Cei ce-şi necinstesc corpul prin malahie au parte de următoarele consecinţe fizice:

  • Îngălbenesc.
  • Le slăbeşte stomacul, ficatul, rărunchii şi bojocii.
  • Le slăbeşte vederea ochilor.
  • Pierd glasul.
  • Pierd isteţimea şi ascuţimea minţii.
  • Pierd ţinerea de minte.
  • Pierd somnul cu oarecare visuri tulburate.
  • Tremură trupul lor.
  • Le cad măselele.
  • Le vine acru în gură.
  • Au lehamite.
  • Pierd bărbăţia trupului şi a sufletului.
  • Li se umflă ochii şi li se strâmbă bărbăţia.
  • Li se întâmplă dambla.
  • Dau în orbul găinilor.
  • Le urmează scurgerea cea prin somn, de multe ori şi când sunt deştepţi.
  • Caută să se împreuneze cu lighioanele pământului.
  • Cumpără toate albumele formaţiei Holograf.
  • Îmbătrânesc curând şi mor rău şi cu ticăloşie.

De malahie se scapă foarte greu, cu multă rugăciune şi post, pentru că e unul din cele mai ispititoare păcate. Mă întristez foarte tare când tot felul de mame vin la mine şi-mi spun că copiii lor s-au apucat de foarte tineri de această patimă. Fac pe această cale un apel la toate mamele să se ocupe mai cu sârguinţă de educaţia religioasă a odraslelor lor şi să-i verifice pe aceştia dacă au făcut malahie. O modalitate uşoară este căutarea de cruste pe faianţa din baie sau pe tastatura de la calculatorul din camera copilului.

Cel ce a făcut malahie, 40 de zile se canoniseşte cu mâncare uscată (adică pâine şi apă) petrecând şi în fiecare zi făcând o sută de metanii. Va primi canonul însă pentru malahie şi între femei aceea care s-a sărutat şi pipăit cu un bărbat, dar nu a fost stricata. Iar amestecarea cu alţii, ca una ce face malahia îndoită, primeşte canonul arătat până la 80 de zile!

Scurgerea cea de la sine se face: sau cu pipăirea mâinii şi se canoniseşte 40 de zile (aceasta fiind însăşi malahie) sau fără pipăirea mâinii. Aceasta sau se face numai din supărare şi se canoniseşte o zi; sau se face cu unirea gândului fără de învoială şi pipăire şi se canoniseşte 3 zile; sau se face cu unirea gândului şi cu pipăire, fără de învoială şi se canoniseşte 7 zile; sau se face şi cu învoială fără de pipăire şi se canoniseşte 20 de zile.

Iar scurgerea cea care se face către altcineva, sau se face fără tăvălire împreună, sau cu tăvălire împreună. Cea care se face fără de tăvălire împreună, ci cu apucări şi cu sărutări, sau fără de pipăire se face, se canoniseşte 20 de zile; sau se face şi cu pipăire şi se canoniseşte 30 de zile. Iar cea care se face cu tăvălire împreună, sau către cel de un neam, se canoniseşte 80 de zile; sau către cel de alt neam, adică la dobitoace, se canoniseşte 7 ani!

Iată, aşadar, cât de crunt este acest păcat şi cât de urât este de către Domnul! Să stâm cu frică, să stăm bine, să luăm aminte!

Întrerupem programul...

... pentru a mulţumi pe această cale doamnei/domnişoarei Emilia Corbu, posesoarea unui interesant blog creştin ortodox, pentru că a fost prima care m-a adăugat în blogroll. Am imortalizat mai jos momentul:



Sunt măgulit să mă aflu, la scurt timp după deschiderea acestui weblog, printre preferinţele celor ce citesc Apologeticum, Victor Roncea şi pe binecuvântatul părinte ieromonah Savatie Baştovoi, cu toţii creştini adevăraţi care luptă de mai mult timp decât mine pentru răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu pe internet. Aprecierea cititorilor precum Emilia Corbu îmi dă putere şi râvnă pentru şi mai multe articole, sper eu, folositoare mirenilor.

Lăudat fie numele lui Dumnezeu, acum şi în veac!

Despre ameninţarea sectară

Preacucernice părinte Ilarie,

Ce atitudine trebuie să aibă un adevărat creştin în faţa asaltului necontenit al sectelor? Până când vor mai lovi ele în trupul Sfintei Biserici? Cât îi va mai răbda Dumnezeu?

Bogdan C., Brăila

Dragă Bogdan,

Trăim, cum bine spune marele om, duhovnic şi legionar Iustin Pârvu, ultimele zbateri ale creştinătăţii. Această etapă finală a început cu lovitura de stat din 1989, menită să „dea liber” manipulatorilor din străinătate la violul asupra trupului Bisericii noastre.

După cum se ştie, nu există mântuire în afara Bisericii Ortodoxe. Cei pe rit vechi au mai puţine şanse, dar sunt fraţi ai noştri întru Hristos, iar problema calendarului nu trebuie să fie miez de cerată între noi şi ruşi, sârbi, etc. - ci doar între noi şi Biserica Ortodoxă Română pe Stil Vechi.

Sectarii sunt de multe feluri: iehovişti, baptişti, adventişti, evanghelişti, mormoni ş.a.m.d. După căderea comunismului, perioadă în care Biserica noastră s-a bucurat de un monopol asupra creştinilor români, aceşti sectari au venit din afară, cu bani, determinare, interes şi know-how. Trupul anchilozat al BOR n-a putut face faţă cum trebuie asaltului, la fel cum întreprinderile de stat nu au putut concura cu firmele străine. Am cedat astfel Satanei sate întregi de ţigani care au trecut la adventişti, parohii care au devenit greco-catolice şi oameni de rând ca tine care au fost ispitiţi cu iniţiative filantropice, Biblii gratuite şi reviste frumos colorate şi pline de explicaţii.

Astăzi e de ajuns să te plimbi puţin prin centrul oricărui oraş mare ca să dai de slujitori ai Satanei împărţind broşuri. E de ajuns să ai un acoperiş deasupra capului ca să primeşti vizite de la aceşti sectari. Poţi să-i recunoşti după felul în care bat la uşă, acesta fiind un ritual drăcesc menit să le uşureze munca de pervertire a sufletelor curate şi bineplăcute lui Dumnezeu.

Sfat duhovnicesc #1: există în comerţ abţibilduri ce pot fi lipite pe uşa oricărei familii creştine, pe care scrie cu litere de-o şchioapă: FAMILIE CREŞTIN ORTODOXĂ. INTERZIS SECTARILOR. Este lesne de înţeles că un simplu mesaj nu-i va opri pe aceştia, dar sub mesaj este desenată o cruce ortodoxă, obiect sfânt faţă de care sectarii manifestă o aversiune cunoscută. Pentru protecţie suplimentară, puteţi agăţa busuioc sfinţit deasupra tocului uşii, iar cu lumânarea din noaptea sfântă a Învierii puteţi afuma o cruce chiar pe latura de sus a tocului. Această cruce prost desenată poate sta acolo pe tot parcursul anului.

Dar ce ne facem când suntem abordaţi pe stradă? Neruşinarea închinătorilor lui Baal nu cunoaşte limite. Limba lor este despicată ca a şarpelui, alunecoasă şi plină de bale. Una din cele mai frecvente abordări este întrebarea: „Îl cunoaşteţi pe Domnul Iisus?”. Un creştin veritabil se va simţi dator să răspundă: DA!

Sfat duhovnicesc #2: sub nici o formă să nu răspundeţi acestor provocări. Un simplu DA este tot ce le trebuie hulitorilor de Dumnezeu ca să pornească o discuţie cu dumneavoastră. Trebuie să înţelegeţi că aceşti oameni aparent normali sunt de fapt foarte şcoliţi în propagandă şi manipulare de către conducătorii lor, care se închină direct lui Belzebut şi înfăptuie vrerea sa printre muritori. Dumneavoastră, ca un creştin moderat ce probabil sunteţi, intraţi în Biserică de câteva ori pe an şi nici nu vă mai aduceţi aminte când aţi deschis Sfânta Scriptură ultima oară. Prin argumente pe text şi interpretări diferite, aceşti oameni vă pot oferi o perspectivă diferită de cea ortodoxă asupra Bibliei. Credincioşii ortodocşi numesc acest proces „sminteală”, pentru că numai oamenii înduhovniciţi pot interpreta aşa cum trebuie Cartea Sfântă. Este interzis creştinului veritabil să deschidă Cuvântul lui Dumnezeu în intimitatea casei şi să-L citească fără o pregătire şi instruire prealabilă din partea duhovnicului, sau, şi mai rău, fără să citească tălmăcirile Sfinţilor Părinţi. Altminteri ne putem trezi că oamenii îşi pun întrebări iar acest lucru nu este unul de bun augur pentru Biserică.

Sfat duhovnicesc #3: este, de asemenea, recomandat să spuneţi cu voce tare Crezul atunci când sunteţi abordat de sectari pe stradă. Sectarul va încerca în continuare să pornească o conversaţie, dar dumneavoastră trebuie să ridicaţi vocea peste a lui. Semnul crucii este arma dumneavoastră cea mai bună atunci când Diavolul vă pândeşte de la un metru distanţă. Faceţi multe cruci în timp ce recitaţi Crezul, iar dacă sectarul nu încetează luaţi-o la fugă spre Est, continuând rugăciunea cu voce tare.

Nu de puţine ori auziţi de vreo rudă de-a dumneavoastră sau de-a vreunei cunoştinţe că a trecut la sectari.

Sfat duhovnicesc #4: încetaţi orice contact cu ruda respectivă sau cu cunoştinţa a cărei rudă s-a convertit. Pericolul pândeşte la orice pas, aşa că singura modalitate de protecţie este să vă ţineţi la distanţă. Nu răspundeţi la telefoane, la scrisori, la e-mailuri, la nimic.

Un ultim punct despre care trebuie să discutăm sunt materialele promoţionale ale sectarilor. Poate din neştiinţă sau din greşală ne-am trezit cu un teanc de reviste şi Biblii satanice.

Sfat duhovnicesc #5: rezistaţi tentaţiei de a le deschide. Studierea cărţilor ereticilor este un mare păcat. De asemenea, rezistaţi tentaţiei de a le arunca la coşul de gunoi. Orice creştin veritabil ştie că focul este metoda cea mai purificatoare în astfel de situaţii. Dacă stai la curte, este întotdeauna bine să ai un loc rezervat arderii hârtiei şi materialelor multimedia. Aici puteţi distruge definitiv broşuri precum „Turnul de Veghere”, „Treziţi-vă!”, Biblii Cornilescu, Biblii după Traducerea Lumii Noi, alte biblii sectare (recunoscute prin prezenţa acronimului GmbH pe ultima copertă), DVD-uri despre Yoga, cărticele de rugăciuni tipărite fără binecuvântare („Visul Maicii Domnului”, „Epistolia”), „Originea speciilor”, „Codul lui Da Vinci”, „O scurtă istorie a timpului” de Stephen Hawking, colecţia „Nautilus” a Editurii Nemira, orice scriere a lui Richard Dawkins şi alte materiale de propagandă atee, volume din „Harry Potter”, albumele formaţiei Holograf etc. Dacă locuieşti la bloc poţi folosi flacăra de la aragaz într-un scop similar, dar trebuie niţel mai multă răbdare.

După orice fel de întâlniri cu îndrăciţii este indicat să faceţi o vizită duhovnicului dumneavoastră, căruia sa-i destăinuiţi întâmplarea. El va şti ce aveţi de făcut în continuare. Apoi rugaţi-l să vă facă o sfeştanie, chiar dacă făcuserăţi una în anul respectiv. Să nu vă uitaţi la bani în astfel de cazuri, pentru că nimic nu e mai important decât purificarea casei dumneavoastră după ce Satana însuşi v-a bătut la uşă, sau, Doamne apără şi păzeşte, v-a trecut pragul.

Pace vouă!

Cum se scot petele de cafea de pe covor?

Aniela întreabă cum se scot petele de cafea de pe covor.

Pentru rezolvarea unei astfel de situaţii folosiţi o soluţie preparată dintr-un litru de apă caldă şi o lingură de glicerină. Se freacă bine locul cu un burete înmuiat în această soluţie, apoi se şterge cu o cârpă uscată.

Doamne ajută!

marți, 15 septembrie 2009

Care este structura demografică a Raiului?

Vreau sa ma pregatesc cat mai bine pentru cand voi ajunge in Rai. De aceea, m-ar interesa care este structura demografica a locatarilor pentru a putea socializa mai bine cu sufletele virtuosilor intru fala Domnului. Avand in vedere faptul ca ortodoxismul, adica calea dreapta, nu s-a arat decat catorva neamuri, ma astept sa gasim acolo pe langa romani, ceva greci sau sarbi si o gramada de rusi. Totusi, un preot mi-a spus ca rusii, sarbii si grecii n-au nicio sansa pentru ca ortodoxismul lor nu este pur. Asadar este OK daca ma limitez la romana sau este cazul sa-mi bat capul cu limba lui Puskin?

Oti

Dragă Oti,

Raiul este rezervat celor puri la suflet, fără de păcat. Ţiganii, homosexualii, evreii, ateii, asiaticii gălbejiţi, masonii, comuniştii, iehoviştii, Harry Potter, Steve Ballmer, Dan Bitman şi alte asemenea panarame nu au ce să caute în Grădina Domnului, deoarece prin ceea ce au făcut sau fac în cursul vieţii, ei s-au lepădat de Dumnezeu.

Aş îndrăzni să spun că acum în Rai există toţi sfinţii din calendarul ortodox, plus câţiva credincioşi ortodocşi care de-a lungul vieţii au fost parte a Soborniceştii şi Apostoleştii noastre Biserici. Nici vorbă de ruşi kaghebişti sau de Vladimir Putin, care sunt eretici vechi-calendarişti, toată lumea ştie.

În speranţa că te-am lămurit,

Cuviosul Ilarie

De ce urăşte Dumnezeu pe unii oameni?

Dumnezeu urăşte multe feluri de oameni???

de cand URASTE DUMNEZEU??????????????????????

Anonim

Dragă Anonim,

Dă-mi voie să încep cu un citat din Sfânta Evanghelie:

Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
(Ioan 3:16)

Ce înţelegem de aici? Că Dumnezeu iubeşte pe toată lumea? Aproape toţi aşa-zişii creştini dau ca exemplu acest verset, ca dovadă că Dumnezeu iubeşte necondiţionat pe toţi oamenii. Dar aceşti oameni nu au studiat într-atât de mult Scripturile încât să-şi dea seama că se înşală. Ei nu au habar despre ce înseamnă cu adevărat acest verset şi judecă orbeşte după o traducere incompletă. Ilustrativ pentru aceşti oameni este versetul 2 Petru 3:16:

ca şi în toate epistolele lui, cînd vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sînt unele lucruri grele de înţeles, pe cari cei neştiutori şi nestatornici le răstîlmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

Un creştin adevărat ar trebui să reflecteze adânc înainte de a pune o întreagă teologie pe seama unui singur verset. Dar cum zilele din urmă se apropie şi oamenii se depărtează constant de Dumnezeu, din ce în ce mai puţini creştini sunt interesaţi să-l caute cu inima pe Mântuitorul Sufletelor.

Cuvântul „lumea” din Ioan 3:16 este în textul original din greacă „kosmos”. „Kosmos” nu înseamnă în nici un caz „toţi cei care au trăit vreodată”. Acest cuvânt apare de mai multe ori în Biblie şi are mai multe înţelesuri, în funcţie de context: poate însemna „totalitatea celor care cred”, „totalitatea celor care nu cred”, „trib non-israelit” şi aşa mai departe.

Este de ajuns să citeşti contextul în care se află Ioan 3:16 ca să-ţi dai seama de sensul corect pentru „kosmos” în acest caz; vei vedea că răspunsul se află în faţa ochilor tăi, doar că nu vrei să-l accepţi, pentru că e în flagrantă contradicţie cu ceea ce inima ta păcătoasă îţi spune! E în totală contradicţie cu imaginea pe care tu vrei s-o aibă Dumnezeu! Şi cu toţii ştim că Dumnezeirea nu a fost, nu este şi nici nu va fi vreodată aşa cum o minte umană îşi doreşte şi asta pentru că Dumnezeu transcede timpul, spaţiul şi ţeasta omului!

Sensul corect în Ioan 3:16 este „totalitatea credincioşilor”, fie ei israeliţi sau nu. Aceştia sunt oamenii pe care Dumnezeu îi iubeşte şi pentru salvarea cărora a dat pe Fiul Său, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Dar restul sunt deja condamnaţi, PENTRU CĂ NU CRED!

Acum poate te gândeşti că toată lumea are o şansă la mântuire, chiar şi necredincioşii. Dar treci dumneata câteva pagini mai încolo, la Ioan 10. Vei veda că în Ioan 10:11, Iisus spune:

Eu sînt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.

Iar mai târziu, în versetul 26, Iisus spune unui grup de necredincioşi:

Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v'am spus, nu sînteţi din oile Mele.

Aşadar, Iisus spune că a venit să îşi dea viaţa pentru oi, iar mai apoi spune că doar oile Sale sunt credincioase. Cu alte cuvinte, numai oamenii pentru care Iisus a murit vor crede în El. Necredincioşii nu cred în El tocmai pentru că nu sunt parte din turma Mântuitorului.

Aceste două pasaje explică foarte clar cine este „lumea” la care Iisus se referă în Ioan 3:16, şi e evident că nu este vorba de „toată lumea”. Singurii care pot crede sunt cei pentru care Domnul a rezervat viaţă veşnică.

Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvîntul Domnului. Şi toţi cei ce erau rînduiţi să capete viaţa vecinică, au crezut.
(Faptele Apostolilor 13:48)

Aşadar, dacă ai fost rânduit la viaţă veşnică, asta înseamnă că vei crede, că eşti una din oile Domnului, că Dumnezeu te iubeşte şi că a dat pe Fiul Său pentru iertarea păcatelor tale. Dacă n-ai fost rânduit la mântuire, atunci nu eşti una din oiţele Lui, nu vei crede niciodată în El şi eşti deja condamnat!

Aceasta, dragă Anonim, este singura interpretare a Bibliei care are sens, deoarece este singura interpretare consistentă cu restul Scripturii. De exemplu, Dumnezeu îl urăşte pe Esau! Vezi Romani 9:13. Şi îl ura încă de dinainte de a se fi născut, încă de dinainte ca Esau să poată face bine sau rău. Vezi Romani 9:11. Dacă Dumnezeu urăşte pe cineva, atunci nu are cum să iubească pe toată lumea!!! Mărturie stau miliardele de suflete pierdute în Iad.

Mesajul meu către păcătoşi este unul singur: Dumnezeu vă urăşte, aşa că pregătiţi-vă pentru a doua venire a lui Hristos. Iisus a venit prima oară întru mântuire, a doua oară va veni întru răzbunare faţă de cei ce n-au ascultat Evanghelia.

Dar răsplăteşte îndată pe cei ce-L urăsc, şi-i pierde; nu dă nici o păsuire celui ce-L urăşte, ci-i răsplăteşte îndată.
(Deuteronom 7:10)

Şi ziceau munţilor şi stîncilor: ,,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului;
(Apocalipsa 6:16)

Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie!

luni, 14 septembrie 2009

Ce-are Dumnezeu cu homosexualii?

Iubite părinte,

Ce-are Dumnezeu cu homosexualii?

Anonim

Dragă Anonim,

Dumnezeu urăşte multe feluri de oameni, dar pe nimeni nu urăşte mai mult ca pe homosexuali. Deliciile amorului anal sunt desăvârşit interzise omului, sub sancţiunea petrecerii unei eternităţi în focurile Iadului. Unii oameni, însă, aleg să batjocorească vrerea dumnezeiască şi să se împreuneze animalic, pe la maţul gros, facând-o pe Măicuţa Domnului să plângă. Aceşti oameni reprezintă o ameninţare la adresa creştinilor de pretutindeni şi este foarte grav că în zilele noastre au câştigat atât de multe „drepturi” pentru ei înşişi.

Eşti, probabil, familiar cu Sodoma şi Gomora, două oraşe pline de astfel de păcătoşi, pe care Dumnezeu, într-un acces de furie nestăpânită, le-a şters de de pe faţa pământului. Sunt sigur ca nimeni nu-şi doreşte să sfârşească aşa. Dar homosexualii de astăzi ignoră acest adevăr istoric şi continuă pe calea pierzaniei. Ei uită că Dumnezeu este creatorul universului populat cu sute de miliarde de galaxii, în care noi suntem doar un grăunte. Ei uită că acest Dumnezeu ţine cont de gaura în care ţi-o tragi, sau dacă mănânci peşte în zi de post.

Creştinul ortodox trebuie să se opună dârz acestei invazii de toleranţă faţă de homosexuali. Vestul încearcă să ne spună nouă ce atitudine să avem faţă de aceşti oameni, dar Vestul nu ştie că gliei strămoşeşti nu-i place să fie pătată cu sămânţa sodomită!

UN NU HOTĂRÂT HOMOSEXUALITĂŢII!

duminică, 13 septembrie 2009

Cum va fi viaţa în Rai?

Părinte,

De ceva vreme mă macină o nedumerire. Ştim cu toţii cum e viaţa în Iad, am tot auzit la şcoală, la ora de religie. Dar cum e în Rai? Cum voi putea fi eu fericit în Rai ştiind că tatăl meu care este ateu va fi pentru eternitate în a şaptea talpă a Iadului? Şi, mai apoi, ce înseamnă fericirea Raiului?

Vă mulţumesc,

Theodor, Dolj

Dragă Theodor,

Raiul este rezervat celor aleşi, celor fără de păcat. În Rai îl vom slăvi pe Domnul pentru eternitate. Vom sta în faţa Sa şi ne vom minuna de cât de mare şi frumos şi puternic este, şi-I vom mulţumi în veci pentru că ne-a lăsat pe acest pământ câţiva ani ca să murim apoi şi să putem să-L lăudăm pentru eternitate.

În tot acest timp nu ne vom plictisi, pentru că nu vom şti ce-i ăla plictis. Dacă cea mai fericită stare din lumea asta e orgasmul, în Rai vom avea pentru totdeauna un orgasm continuu în faţa lui Dumnezeu, într-atât de mare va fi plăcerea de a-I sta alături.

În tot acest timp restul cunoscuţilor şi familiei care nu vor fi avut norocul de a nimeri în Rai vor îndura plânsetul şi scrâşnirea dinţilor, însă nu-ţi face griji pentru tatăl tău ateu. Când el va fi în Iad tu vei şti, dar nu te va mai interesa, deoarece Domnul Dumnezeu, cu puterea lui nemărginită, te va face să nu-ţi pese de altcineva în afară de El.

Aşa că, dragă Theodor, tot ce trebuie să faci este să fii un bun creştin. Evită păcatul, spovedeşte-te, participă la Sfânta Liturghie şi ai grijă să mori împărtăşit şi cu lumânare la cap. Ai încredere în Dumnezeu.

vineri, 11 septembrie 2009

Să avorteze soţia sau nu?

Cuvioase Ilarie,

Acum doi ani m-am căsătorit cu minunata mea nevastă. În vară ne-am hotărât să facem un copil, să ne lumineze zilele. Zis şi făcut. Acum o lună am fost la medic cu nevasta şi am primit o veste înfiorătoare: fătul s-a oprit din evoluţie la 7 săptămâni, deşi acum are 9. Am mai fost la trei medici care ne-au confirmat rezultatele. Toţi ne-au recomandat avortul, dar suntem buni creştini şi nu putem accepta să ne omorâm copilul. Însă nici el nu se va naşte cum trebuie, foarte posibil va muri în pântece, punând viaţa soţiei în mare pericol.

Sfătuiţi-ne, părinte, ca nu mai ştim de capul nostru.

Costel, Bucureşti.

Dragă Costel,

Viaţa omului începe din momentul concepţiei. Biserica noastră are o atitudine clară faţă de avort. Situaţia ta e una mai specială, doarece fătul nu pune acum în pericol viaţa mamei, ci e posibil să o pună în viitor. Roagă-te fierbinte la Dumnezeu, pentru că aşa cum v-a blestemat pe voi cu năpasta asta, tot aşa poate s-o rezolve, trebuie doar să fiţi convingători.

Un avort acum ar fi un păcat capital, deoarece fătul, chiar dacă s-a oprit din evoluţie, este viu şi nevătămat. Dacă mama va muri purtând acest prunc, se va mântui prin martiriu şi mare bucurie va fi în ceruri când o drept-credincioasă se va aşeza în sânul lui Avraam.

Aşa că orice ar fi, să nu facă avort. Pregăteşte-ţi soaţa de pe acum pentru momentul întâlnirii cu Dumnezeu; mare fericire să fie în casa voastră, în aşteptarea momentului, iar tu să fii tare şi să rezişti ispitei de a suna la 112 când vei auzi strigătele de agonie ale soţiei. Chemând ambulanţa nu vei realiza altceva decât curmarea unei vieţi aşa cum nu-i place lui Dumnezeu, prin mâinile medicilor atei şi criminali, care se substituie Lui în astfel de cazuri.

Dumnezeu ne iubeşte pe toţi şi are un plan pentru fiecare. Răbdare, fiule, şi multă rugăciune.

marți, 8 septembrie 2009

Mă vede Iisus când fac caca?

Domnule părinte,

Mă numesc Andrei, am 10 ani şi sunt din oraşul Râmnicu-Vâlcea. Mama îmi spune mereu că trebuie să am grijă tot timpul la cum mă comport, deoarece Iisus vede TOT ce fac.

Întrebarea mea este: este Dumnezeu cu mine la WC când fac caca? Mă vede Domnul Iisus când mă screm sau când folosesc hârtia igienică?

Mulţumesc anticipat pentru răspuns.

Dragă Andrei,

Mulţumesc foarte mult pentru că mi-ai scris. Întotdeauna îmi face plăcere să aud de la copii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor.

Referitor la întrebarea ta, mama ta are mare dreptate când spune că Dumnezeu este în tot şi în toate. Dumnezeu este cel ce ne-a făcut; El este cel care a construit acest univers bucăţică cu bucăţică. Dumnezeu este atotprezent, adică este peste tot în acelaşi timp.

Îl poţi găsi pe Dumnezeu duminica, la Liturghie, atunci când Sfântul Duh se pogoară peste Sfintele Daruri. Îl mai poţi găsi în minunatele savane africane, unde leii, gazelele şi bizonii îşi duc zbuciumata viaţă, aşa cum arată pe Animal Planet. Dumnezeu este în cel mai adânc canion, pe cel mai înalt vârf, în cea mai îndepărtată stea. Dumnezeu este lângă cei mai talentaţi pianişti, atunci când aceştia umplu săli de concert cu muzica lor. Dumnezeu este în peluze la meciurile de fotbal, printre flegme şi seminţe calde de floare şi bostan, mereu lângă suporterii care îşi încurajează echipa favorită. Dumnezeu este şi în buda discotecilor şi a cluburilor de noapte, unde beţivii borăsc, femeile uşoare prestează şi drogaţii bagă în venă.

Iată ce zice psalmistul David despre omniprezenţa lui Dumnezeu:

Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.

Dumnezeu a fost prezent şi în momentul concepţiei tale, când mama ta a urlat şi a dat ochii pe spate, strângându-l tare la piept pe tatăl tău. Mare minune s-a petrecut în acel moment, când din murdăria păcatului ai luat naştere tu, o nouă viaţă în această lume.

Dumnezeu este şi în încăperea rezervată eliminării materiilor fecale. De obicei oamenii tot aici fac duş şi se îmbăiază, iar ispitele sunt considerabile. Lui Iisus nu-i place când te atingi prin locurile sensibile şi-ţi trezeşti simţurile, pentru că aşa ceva este păcat. Dar El te vede mereu, în tot ce faci.

Este, aşadar, absolut normal ca Dumnezeu să se bucure alături de tine de un scaun reconfortant, după un mic dejun plin de fibre din cereale, sau să sufere atunci când te loveşte indispoziţia gastrică cauzată de o şaorma cu maioneză învechită.

Data viitoare când mai treci prin la încăperea cu pricina şi lucrurile merg greu, roagă-l fierbinte pe Domnul Iisus să facă astfel încât necurăţenia din tine să iasă mai lin.

Multă sănătate ţie şi mamei tale.

miercuri, 2 septembrie 2009

Femeia şi perioada ei lunară de murdărie

Mult iubite părinte Ilarie,

Anul trecut am fost în vizită la mătuşa mea în judeţul Neamţ. Profitând de ocazie am făcut un tur al mănăstirilor din acest judeţ şi tare m-am mai minunat de sfinţenia locurilor şi a oamenilor. Un singur eveniment mi-a umbrit oarecum vacanţa.

Discutând cu o măicuţă de la o mănăstire căreia nu vreau să-i dau numele, m-a lovit evenimentul fiziologic ce are loc lună de lună la femei. M-am scuzat, iar măicuţa m-a îndrumat spre cea mai apropiată toaletă. După ce am ieşit, cotrobăind după telefonul mobil, din poşetă mi-a căzut una bucată sigilată de obiect ce se foloseşte de către femei aflate în situaţii precum a mea. Am roşit imediat şi îmi venea să intru în pământ de ruşine, având în vedere locul în care mă aflam. Dar, stupoare! Când m-a văzut, măicuţa a înţeles imediat ce s-a întâmplat şi a început să mă muştruluiască zdravăn pentru faptul că în ziua respectivă intrasem în Biserica mănăstirii.

Am înţeles că femeile aflate în perioada critică a lunii nu trebuie să intre în Biserică şi să se păstreze departe de  ea până la câteva zile după ce sângerarea se opreşte. Am citit mult despre acest subiect dar tot nu înţeleg de ce nu este voie. Poate cuvioşia ta mă va lumina.
Domnul să vă aibe în pază!

Marilena din Focşani

Dragă Marilena,

Ai trecut, într-adevăr, printr-o experienţă neplăcută, dar este numai vina ta. Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, ne spune că femeia este murdară în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Părintele Argatu sfătuia să ne rugam acasă şi să nu intrăm în Biserică până în ziua a opta. Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului.

De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la Scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28:

Femeia care va avea o scurgere, şi anume o scurgere de sînge din trupul ei, să rămînă şapte zile în necurăţia ei. Oricine se va atinge de ea, va fi necurat pînă seara.
Orice pat în care se va culca ea în timpul necurăţiei ei, va fi necurat; şi orice lucru pe care va şedea ea, va fi necurat.
Oricine se va atinge de patul ei, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
Oricine se va atinge de un lucru pe care a şezut ea, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
Dacă este ceva pe patul sau pe lucrul pe care a şezut ea, cine se va atinge de lucrul acela, va fi necurat pînă seara.
Dacă se culcă cineva cu ea, şi vine peste el necurăţia femeii aceleia, el va fi necurat timp de şapte zile, şi orice pat în care se va culca, va fi necurat.
Femeia care va avea o scurgere de sînge timp de mai multe zile, afară de soroacele ei obicinuite, sau a cărei scurgere va ţinea mai mult ca deobicei, va fi necurată tot timpul scurgerii ei, ca pe vremea cînd îi vine sorocul.
Orice pat în care se va culca în timpul cît va ţinea scurgerea aceasta, va fi ca şi patul din timpul cînd ea este la scurgerea dela soroc; şi orice lucru pe care va şedea, va fi necurat ca atunci cînd este ea la scurgerea dela soroc.
Oricine se va atinge de ele, va fi necurat; să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
După ce va fi curăţită de scurgerea ei, să numere şapte zile, şi apoi va fi curată.

Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este MARE PĂCAT, pentru care vei da seamă.

Canonul 2 al Sf. Dionisie al Alexandriei
„Iar în privinţa femeilor, care au curăţirea lunară, dacă se cuvine, aflându-se ele aşa, să intre în casa lui Dumnezeu, socotesc că şi a întreba este de prisos; deoarece cred că nici ele fiind credincioase şi cucernice n-ar îndrăzni aflându-se aşa, sau să se apropie de masa cea sfântă, sau să se atingă de Trupul şi de Sângele lui Hristos; căci nici ceea ce avea curgerea sângelui de 12 ani, nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihănit a se ruga, oricum ar fi cineva, şi a-şi aduce aminte de Stăpânul, oricum s-ar afla, şi a se ruga spre a dobândi ajutor; iar cel ce nu este cu totul curat şi cu sufletul şi cu trupul, se va opri de a se apropia de cele sfinte, şi de Sfintele Sfinţilor.”

Canonul 28 al Sf. Ioan Postitorul
„Femeile cele cu scurgeri de sânge obişnuite lor, să nu se atingă de cele sfinte până în a şaptea zi, dispune canonul 2 al Sf. Dionisie ca şi al 7-lea al lui Timotei. Acestea porunceşte pe legea veche, ba nici să se împreuneze cu bărbaţii, care să se întâmple ca din acestea să se nască slabi, bolnavi cei zămisliţi atunci. De aceea şi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatăl copilului celui lepros, deoarece din cauza neînfrânării lui n-a aşteptat curăţirea femeii. Iar ceea ce se va necinsti în timpul necurăţiei sale şi se va atinge de dumnezeieştile taine, poruncesc a fi neîmpărtăşiţi 40 de zile.”

Ciclul la femei nu e doar murdărie, ci şi o irosire a unei şanse de a da unui copil viaţă. Murdăria trupului se poate întinde în această perioadă şi la suflet, femeia fiind murdară de sus până jos, având în vedere că nici icoane nu e voie să săruţi. Nici o sfinţire sau rugăciune nu poate face ceva, doar timpul care trece spală această mizerie, pentru că aşa a lăsat bunul Dumnezeu rânduială.

Du-te, dragă Marilena, la duhovnicul dumneata, dacă nu ai fost deja, sa-ţi dea canon pentru păcatul ce-ai săvârşit întinând cu murdaria dumitale Sfânta Biserică. Apoi ţine-te departe timp de şapte zile de lucrurile sfinţite de fiecare dată când mizerii se scurg din tine; tot în această perioadă, bună este următoarea rugăciune, ori de câte ori ai ocazia:

"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, necurata!"

Respectă şi celelalte reguli enumerate mai sus şi mulţumeşte lui Dumnezeu în fiecare zi pentru marea sa lucrare, din care eşti parte.

Doamne ajută!