Femeia şi perioada ei lunară de murdărie

Mult iubite părinte Ilarie,

Anul trecut am fost în vizită la mătuşa mea în judeţul Neamţ. Profitând de ocazie am făcut un tur al mănăstirilor din acest judeţ şi tare m-am mai minunat de sfinţenia locurilor şi a oamenilor. Un singur eveniment mi-a umbrit oarecum vacanţa.

Discutând cu o măicuţă de la o mănăstire căreia nu vreau să-i dau numele, m-a lovit evenimentul fiziologic ce are loc lună de lună la femei. M-am scuzat, iar măicuţa m-a îndrumat spre cea mai apropiată toaletă. După ce am ieşit, cotrobăind după telefonul mobil, din poşetă mi-a căzut una bucată sigilată de obiect ce se foloseşte de către femei aflate în situaţii precum a mea. Am roşit imediat şi îmi venea să intru în pământ de ruşine, având în vedere locul în care mă aflam. Dar, stupoare! Când m-a văzut, măicuţa a înţeles imediat ce s-a întâmplat şi a început să mă muştruluiască zdravăn pentru faptul că în ziua respectivă intrasem în Biserica mănăstirii.

Am înţeles că femeile aflate în perioada critică a lunii nu trebuie să intre în Biserică şi să se păstreze departe de  ea până la câteva zile după ce sângerarea se opreşte. Am citit mult despre acest subiect dar tot nu înţeleg de ce nu este voie. Poate cuvioşia ta mă va lumina.
Domnul să vă aibe în pază!

Marilena din Focşani

Dragă Marilena,

Ai trecut, într-adevăr, printr-o experienţă neplăcută, dar este numai vina ta. Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, ne spune că femeia este murdară în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Părintele Argatu sfătuia să ne rugam acasă şi să nu intrăm în Biserică până în ziua a opta. Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului.

De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la Scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28:

Femeia care va avea o scurgere, şi anume o scurgere de sînge din trupul ei, să rămînă şapte zile în necurăţia ei. Oricine se va atinge de ea, va fi necurat pînă seara.
Orice pat în care se va culca ea în timpul necurăţiei ei, va fi necurat; şi orice lucru pe care va şedea ea, va fi necurat.
Oricine se va atinge de patul ei, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
Oricine se va atinge de un lucru pe care a şezut ea, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
Dacă este ceva pe patul sau pe lucrul pe care a şezut ea, cine se va atinge de lucrul acela, va fi necurat pînă seara.
Dacă se culcă cineva cu ea, şi vine peste el necurăţia femeii aceleia, el va fi necurat timp de şapte zile, şi orice pat în care se va culca, va fi necurat.
Femeia care va avea o scurgere de sînge timp de mai multe zile, afară de soroacele ei obicinuite, sau a cărei scurgere va ţinea mai mult ca deobicei, va fi necurată tot timpul scurgerii ei, ca pe vremea cînd îi vine sorocul.
Orice pat în care se va culca în timpul cît va ţinea scurgerea aceasta, va fi ca şi patul din timpul cînd ea este la scurgerea dela soroc; şi orice lucru pe care va şedea, va fi necurat ca atunci cînd este ea la scurgerea dela soroc.
Oricine se va atinge de ele, va fi necurat; să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat pînă seara.
După ce va fi curăţită de scurgerea ei, să numere şapte zile, şi apoi va fi curată.

Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este MARE PĂCAT, pentru care vei da seamă.

Canonul 2 al Sf. Dionisie al Alexandriei
„Iar în privinţa femeilor, care au curăţirea lunară, dacă se cuvine, aflându-se ele aşa, să intre în casa lui Dumnezeu, socotesc că şi a întreba este de prisos; deoarece cred că nici ele fiind credincioase şi cucernice n-ar îndrăzni aflându-se aşa, sau să se apropie de masa cea sfântă, sau să se atingă de Trupul şi de Sângele lui Hristos; căci nici ceea ce avea curgerea sângelui de 12 ani, nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihănit a se ruga, oricum ar fi cineva, şi a-şi aduce aminte de Stăpânul, oricum s-ar afla, şi a se ruga spre a dobândi ajutor; iar cel ce nu este cu totul curat şi cu sufletul şi cu trupul, se va opri de a se apropia de cele sfinte, şi de Sfintele Sfinţilor.”

Canonul 28 al Sf. Ioan Postitorul
„Femeile cele cu scurgeri de sânge obişnuite lor, să nu se atingă de cele sfinte până în a şaptea zi, dispune canonul 2 al Sf. Dionisie ca şi al 7-lea al lui Timotei. Acestea porunceşte pe legea veche, ba nici să se împreuneze cu bărbaţii, care să se întâmple ca din acestea să se nască slabi, bolnavi cei zămisliţi atunci. De aceea şi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatăl copilului celui lepros, deoarece din cauza neînfrânării lui n-a aşteptat curăţirea femeii. Iar ceea ce se va necinsti în timpul necurăţiei sale şi se va atinge de dumnezeieştile taine, poruncesc a fi neîmpărtăşiţi 40 de zile.”

Ciclul la femei nu e doar murdărie, ci şi o irosire a unei şanse de a da unui copil viaţă. Murdăria trupului se poate întinde în această perioadă şi la suflet, femeia fiind murdară de sus până jos, având în vedere că nici icoane nu e voie să săruţi. Nici o sfinţire sau rugăciune nu poate face ceva, doar timpul care trece spală această mizerie, pentru că aşa a lăsat bunul Dumnezeu rânduială.

Du-te, dragă Marilena, la duhovnicul dumneata, dacă nu ai fost deja, sa-ţi dea canon pentru păcatul ce-ai săvârşit întinând cu murdaria dumitale Sfânta Biserică. Apoi ţine-te departe timp de şapte zile de lucrurile sfinţite de fiecare dată când mizerii se scurg din tine; tot în această perioadă, bună este următoarea rugăciune, ori de câte ori ai ocazia:

"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, necurata!"

Respectă şi celelalte reguli enumerate mai sus şi mulţumeşte lui Dumnezeu în fiecare zi pentru marea sa lucrare, din care eşti parte.

Doamne ajută!